Rețelele trebuie să suporte o gamă largă de aplicații și servicii și să funcționeze prin mai multe tipuri diferite de cabluri și echipamente, care alcătuiesc infrastructura fizică. Termenul de arhitectură de rețea, în acest context, se referă la tehnologiile care suportă infrastructura și serviciile și regulile programate sau protocoalele care mută mesajele în rețea.

Pe măsură ce rețelele evoluează, descoperim că există patru caracteristici de bază pentru arhitecturile elementare, necesare să preîntâmpine așteptările utilizatorului: