Atunci când se configurează un echipament de rețea, unul din primii pași este reprezentat de configurarea unui nume de echipament unic sau a unui hostname. Hostname-urile apar în prompt-urile CLI, pot fi utilizate în procese de autentificare diferite între echipamente și ar trebui utilizate în diagramele de topologie.

Hostname-urile sunt configurate pe echipamente de rețea active. Dacă numele echipamentului nu este explicit configurat, Cisco IOS folosește un nume de echipament implicit alocat din fabrică. Numele implicit pentru un switch cu Cisco IOS este "Switch."

Imaginați-vă că într-un internetwork se află câteva switchuri, toate fiind denumite cu numele implicit "Switch", așa cum se arată în figură. Acest lucru ar putea duce la o confuzie considerabilă în timpul configurării rețelei și a mentenanței acesteia. Atunci când se accesează un echipament remote folosind SSH, este important să avem confirmarea că sunteți conectat la echipamentul corespunzător. Dacă toate echipamentele au fost lăsate cu numele lor implicit, va fi dificil să identificați că este conectat echipamentul corespunzător.

Alegând corect un nume, este mai ușor să vă amintiți, să discutați, documentați și identificați echipamentele rețelei. Pentru a numi echipamentele într-o manieră consistentă și utilă este nevoie de stabilirea unei convenții de denumire care să se aplice în companie, sau cel puțin în locație. Este o practică bună să realizați o astfel de convenție în același timp cu schema de adresare, pentru a permite continuitatea oricărei organizații.

Unele instrucțiuni pentru convențiile de denumire sunt acelea conform cărora numele ar trebui:

Hostname-urile utilizate în IOS-ul echipamentului păstrează caracterele cu litere mici și mari. Astfel, vi se permite să scrieți un nume cu litere mari, așa cum ați face de obicei. Acest lucru se află în contrast cu majoritatea schemelor de numire pe Internet, unde caracterele mici și mari sunt tratate identic.