Dacă o adresă IP statică (manuală) este definită pentru un echipament de rețea, de exemplu o imprimantă, iar apoi este instalat serverul DHCP, pot apărea conflicte între adrese duplicate între un echipament de rețea și un calculator care obține automat informații despre adresarea IP de la serverul DHCP. Conflictul poate apărea și când definiți manual o adresă IP statică pentru un echipament de rețea în timpul unei defecțiuni a rețelei care implică serverul DHCP; după ce s-a rezolvat defecțiunea și serverul DHCP a devenit accesibil în rețea, poate apărea conflictul.
Pentru a rezolva un asemenea conflict, convertiți echipamentul de rețea cu adresa IP statică într-un client DHCP; sau pe serverul DHCP, excludeți adresa Ip statică a echipamentului final din scopul DHCP.
A doua soluție necesită ca dumneavoastră să aveți privilegii administrative asupra serverului DHCP și să fiți obișnuit cu configurarea DHCP pe un server.
Ați putea întâlni conflicte de adresare IP atunci când configurați manual IP-ul pe un echipament final într-o rețea care folosește doar adrese IP statice. În acest caz, trebuie să determinați ce adrese IP sunt disponibile într-o anumit subrețea IP și să realizați configurarea corespunzătoare. Acest caz ilustrează de ce este așa de important pentru un administrator de rețea să păstreze documentația detaliată, inclusiv alocările de adrese IP pentru echipamentele finale.
Notă:De obicei, adresele IP statice sunt utilizate cu imprimantele și serverele dintr-o rețea a unei companii de dimensiune mică sau medie, în timp ce echipamentele angajaților folosesc adresa IP alocată de DHCP.