Ca și în cazul conexiunii dintre oameni, protocoalele diferite ale calculatorului și rețelei trebuie să poată interacționa și funcționa împreună pentru ca o comunicație de rețea să fie realizată cu succes. Un grup de protocoale inter-relaționate care trebuie să realizeze o funcție de comunicare se numește suită de protocoale. Suitele de protocoale sunt implementate de hosturi și de echipamentele de rețea în software, hardware sau ambele.
Una dintre cele mai bune modalități de vizualizare a modului în care protocoalele dintr-o suita interacționează este să vizualizați interacțiunea din punctul de vedere al stivei. O stivă de protocoale arată cum sunt implementate protocoalele individuale într-o suită. Protocoalele sunt vizualizate în termeni de layer, în care fiecare serviciu de pe cel mai înalt nivel depinde de funcționalitatea definită de protocoalele arătate în nivelurile inferioare. Layer-urile inferioare ale stivei se ocupă de mutarea datelor în rețea și furnizarea serviciilor către layer-ele superioare, care se concentrează pe conținutul mesajului trimis. Așa cum arată figura, putem folosi layere pentru a descrie activitatea care apare în exemplul nostru de comunicare față-în-față. La layer-ul de jos, layer-ul fizic, avem doi oameni, fiecare având voce care poate spune cuvinte cu voce ridicată. Pe layer-ul al doilea, layer-ul de reguli, avem un acord pentru a vorbi în aceeași limbă. La layer-ul de top, cel de conținut, există cuvinte care sunt vorbite. Acesta este conținutul comunicației.
Dacă ne-am dori să atestăm această conversație, nu am vedea layer-urile zburând prin spațiu. Utilizarea layer-ului este un model care furnizează o modalitate convenientă de împărțire a sarcinilor în părți și descrie modul în care acestea funcționează.