Presupunem că PC1 cu adresa IP 192.168.10.10 vrea să trimită un pachet către un alt host din aceeași rețea. PC1 va verifica tabela rutei IPv4 în funcție de adresa IP de destinație. Apoi, PC1 va descoperi că hostul se află în aceeași rețea și îl va trimite efectiv în afara interfeței sale (On-link).

Notă:R1 nu este implicat în transferul pachetului. Dacă PC1 trimite un pachet către orice altă rețea față de rețeaua sa locală, atunci trebuie să folosească serviciile routerului R1 și să trimită pachetul către ruta implicită locală (192.168.10.1).

Următoarele exemple arată modul în care un host și un router realizează deciziile de rutare a pachetului prin consultarea tabelelor de rutare:

Exemplul 1: PC1 vrea să verifice conectivitatea la gateway-ul său implicit local la 192.168.10.1 (interfața routerului).

1. PC1 consultă tabela rutei IPv4 în funcție de adresa IP de destinație.

2. PC1 descoperă că hostul se află în aceeași rețea și trimite efectiv un pachet ping în afara interfeței sale (On-link).

3. R1 primește pachetul pe interfața sa Gigabit Ethernet 0/0 (G0/0) și se uită la adresa IP de destinație.

4. R1 își consultă tabela de rutare.

5. R1 asociază adresa IP de destinație la L 192.168.10.1/32 - intrarea în tabela de rutare și descoperă că ruta indică propria interfață locală,așa cum se arată în Figura 1.

6. R1 deschide remainder-ul pachetului IP și răspunde în conformitate.

Exemplul 2: PC1 vrea să trimită un pachet la PC2 (192.168.11.10):

1. PC1 consultă tabela rutei IPv4 și descoperă că nu există o asociere exactă.

2. Astfel, PC1 utiliează rețeaua către toate rutele (0.0.0.0) și trimite pachetul utilizând ruta implicită (192.168.10.1).

3. R1 primește pachetul pe interfața sa Gigabit Ethernet 0/0 (G0/0) și se uită la adresa IP de destinație.

4. R1 își consultă tabela de rutare și potrivește adresa IP de destinație cu C 192.168.11.0/24 - o intrare în tabela de rutare, așa cum se arată în Figura 2.

5. R1 trimite pachetul la interfața conectată direct Gigabit Ethernet 0/1 (G0/1).

6. PC2 primește pachetul și își consultă tabela de rutare IPv4 a hostului.

7. PC2 descoperă că pachetul îi este adresat, deschide remainder-ul pachetului și îi răspunde.

Exemplul 3: PC1 vrea să trimită un pachet la 209.165.200.226:

1. PC1 consultă tabela rutei IPv4 și descoperă că nu există o asociere exactă.

2. Așadar, PC1 folosește ruta implicită (0.0.0.0/0) și tirmite pachetul utilizând gateway-ul implicit (192.168.10.1).

3. R1 primește pachetul pe interfața sa Gigabit Ethernet 0/0 (G0/0) și se uită la adresa IP de destinație (209.165.200.226).

4. R1 îșo consultă tabela de rutare și potrivește adresa IP de destinație cu C 209.165.200.224/30 - intrare în tabela de rutare, așa cum se arată în Figura 3.

5. R1 trimite pachetul în afara interfeței sale conectate direct Serial 0/0/0.

Exemplul 4: PC1 vrea să trimită un pachet la hostul cu adresa IP 10.1.1.10:

1. PC1 consultă tabela rutei IPv4 și descoperă că nu există o asociere exactă.

2. Așadar, PC1 folosește ruta implicită (0.0.0.0/0) și trimite pachetul către ruta implicită (192.168.10.1).

3. R1 primește pachetul pe interfața sa Gigabit Ethernet 0/0 (G0/0) și se uită la adresa IP de destinație (10.1.1.10).

4. R1 îșo consultă tabela de rutare și potrivește adresa IP de destinație cu D 10.1.1.0/24 - o intrare în tabela de rutare, așa cum se arată în Figura 4.

5. R1 descoperă că trebuie să trimită pachetul la adresa următorului hop 209.165.200.226.

6. R1 își consultă tabela de rutare și potrivește adresa IP de destinație cu C 209.165.200.224/30 - o intrare în tabela de rutare, așa cum se arată în Figura 4.

7. R1 trimite pachetul în afara interfeței sale conectate direct Serial 0/0/0.