Un plan de adresare al rețelei poate include un interval diferit al adreselor pentru fiecare subrețea, pentru fiecare tip de echipament.
Adrese pentru Clienți
Din cauza provocărilor asociate cu managementul adreselor statice, echipamentele cu utilizatori finali au de obicei adrese atribuite în mod dinamic, folosind DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol). DHCP este o metodă preferată de obicei pentru atribuirea adreselor IP pe hosturi din rețele mari deoarece se reduce greutatea de pe umerii echipei de suport și se elimină erorile de intrare.
Un alt beneficiu al DHCP-ului este acela că o adresă nu este atribuită în permanență unui host, dar este închiriată doar pentru o perioadă de timp. Dacă trebuie să modificăm schema de subnetizare sau rețeaua, nu trebuie să reatribuim static adrese de host individuale. Cu DHCP, trebuie să configurăm doar serverul DHCP cu informația subrețelei noi. După ce s-a făcut acest lucru, hosturile au nevoie doar să reînnoiască automat adresele IP.
Adrese pentru Servere și Periferice
Orice resursă de rețea, cum ar fi un server sau o imprimantă, ar trebui să aibă o adresă IP statică, așa cum se arată în figură. Hosturile clientului accesează aceste resurse folosind adresele IP ale acestor echipamente. Așadar, sunt necesare adrese predictibile pentru fiecare server și echipament periferic.
Serverele și perifericele sunt un punct de concentrare pentru traficul de rețea. Așadar, sunt mai multe pachete trimise la și de la adresele IPv4 ale acestor echipamente. La monitorizarea traficului de rețea cu un instrument precum Wireshark, un administrator de rețea ar trebui să poată identifica în mod rapid aceste echipamente. Folosind un sistem de numerotare consistent pentru aceste echipamente, identificarea se face mai ușor.
Adresele Hosturilor care sunt Accesibile de pe Internet
În majoritatea internetwork-urilor, doar câteva echipamente sunt accesibile de hosturile din afara corporației. Aceste echipamente sunt de obicei servere de un anumit tip. Cu toate echipamentele dintr-o rețea care furnizează resurse de rețea, adresele IP pentru aceste echipamente ar trebui să fie statice.
În cazul serverelor accesibile din Internet, fiecare din acestea trebuie să aibă o adresă de spațiu public asociat cu acesta. În plus, variațiile din adresa unuia din aceste echipamente vor face ca echipamentul să fie inaccesibil de pe Internet. În majoritatea cazurilor, aceste echipamente sunt într-o rețea care este numerotată folosind adresele private. Asta înseamnă că routerul sau paravanul de protecție din perimetrul rețelei trebuie configurat pentru a translata adresa internă a serverului într-o adresă publică. Din cauza configurării adiționale din perimetrul echipamentului intermediar, este și mai important ca aceste echipamente să aibă o adresă predictibilă.
Adrese pentru Echipamente Intermediare
Echipamentele intermediare sunt și ele un punct de concentrare pentru traficul de rețea. Aproape tot traficul din sau dintre rețele trece prin anumite forme de echipamente intermediare. Așadar, aceste echipamente de rețea furnizează o locație oportună pentru managementul rețelei, monitorizare și securitate.
Majoritatea echipamentelor intermediar primesc adrese de Layer 3, fie pentru managementul echipamentului sau pentru funcționarea acestuia. Echipamentele precum hub-uri, switch-uri și puncte de acces wireless nu necesită adrese IPv4 pentru a funcționa ca echipamente intermediare. În orice caz, dacă trebuie să accesăm aceste echipamente ca hosturi pentru configurarea, monitorizarea sau depanarea funcționării rețelei, acestea trebuie să aibă adrese atribuite.
Deoarece trebuie să știm cum să comunicăm cu echipamentele intermediare, acestea ar trebui să aibă adrese predictibile. Așadar, adresele lor sunt atribuite manual. În plus, adresele acestor echipamente ar trebui să fie într-un interval diferit de bloc de rețea față de adresele echipamentelor.
Adrese pentru Gateway (Routere și Firewall-uri)
Față de celelalte echipamente intermediare menționate, routerele și firewall-urile au o adresă IP atribuită fiecărei interfețe. Fiecare interfață este într-o rețea diferită și servește ca gateway pentru hosturile din rețea. De obicei, interfața routerului folosește cea mai mică sau cea mai mare adresă din rețea. Această atribuire ar trebui să fie uniformă în toate rețelele din corporație, astfel încât personalul rețelei să știe întotdeauna gateway-ul rețelei, indiferent în ce rețea lucrează.
Interfețele routerului și firewall-ului sunt punctul de concentrare pentru traficul care intră și pleacă din rețea. Deoarece hosturile din fiecare rețea folosesc o interfață a unui router sau firewall ca gateway al rețelei, multe pachete trec prin aceste interfețe. Așadar, aceste dispozitive pot juca un rol important în securitatea rețelei prin filtrarea pachetelor în funcție de sursa și/sau destinația adresei IP. Gruparea diferitelor tipuri de echipamente în grupuri de adresare logică fac ca atribuirea și funcționarea acestei filtrări de pachete să fie mai eficientă.