Topologia prezentată în Figura 1 este utilizată în exemplul afişat. În acest exemplu, R1 a fost configurat pentru a oferi servicii DHCPv4. PC1 nu a fost alimentat şi, prin urmare, nu are o adresă IP.
Așa cum se arată în Figura 2, rezultatul comenzii show running-config | section dhcp afişează comenzile DHCPv4 configurate pe R1. Parametrul | section afişează doar comenzile asociate cu configurarea DHCPv4.
După cum se arată în Figura 3, operaţiile DHCPv4 pot fi verificate folosind comanda show ip dhcp binding . Această comandă afişează o listă cu toate adresele IPv4 legate la adresele MAC care au fost furnizate de serviciul DHCPv4. A doua comandă din Figura 3, show ip dhcp server statistics, este folosită pentru a verifica că mesajele sunt primite sau trimise de router. Această comandă afişează informaţii de numărare cu privire la numărul de mesaje DHCPv4 care au fost trimise sau primite.
După cum se vede în rezultatul acestor comenzi, momentan nu există legături sau statistici care să indice mesaje trimise sau primite. În acest moment, niciun dispozitiv nu a cerut servicii DHCPv4 de la router-ul R1.
În Figura 4, comenzile sunt emise după ce PC1 şi PC2 au post alimentate şi au finalizat procesul de boot.
Observaţi că legătura informaţiei arată acum că adresele IPv4 192.168.10.10 şi 192.168.11.10 au fost ataşsate la adresele MAC. Stasticile afişează de asemenea activitatea DHCPDISCOVER, DHCPREQUEST, DHCPOFFER şi DHCPACK.
După cum se arată în Figura 5, comanda ipconfig /all atunci când este emisă pe PC1, afişează parametrii TCP/IP. Deoarece PC1 era conectat la segmentul de reţea 192.168.10.0/24, el primeşte automat un sufix DNS, o adresă IPv4, masca de subreţa, gateway implicit şi adresa DNS din acel bazin. Nu este necesară configurarea niciunei interfeţe a router-ului. Dacă un PC este conectat la un segment de reţea care are un bazin DHCPv4 disponibil, PC poate obţine o adresă IPv4 automat de la bazinul adecvat.