Determinarea căii cele mai bune implică evaluarea mai multor căi cu aceeași rețea destinație și o selecție de căi optime sau scurte pentru a ajunge la acea rețea. Ori de câte ori mai multe căi către aceeași rețea există , fiecare cale folosește o interfață de ieșire de pe router pentru a ajunge la acea rețea.
Calea cea mai bună este aleasă de către un protocol de rutare bazat pe valoarea sau matrica pe care o folosește pentru a determina distanța pentru a ajunge la o rețea. O metrică este valoarea cantitativă utilizată pentru a mpsura distanța către o rețea anume. Calea cea mai bună către o rețea este calea cu metrica cea mai mică.
Protocoalele de rutare dinamică utilizează de fel propriile lor reguli și metrici pentru a construi și actualiza tabele de rutare. Algoritmul de rutare generează o valoare , sau o metrică , pentru fiecare care prin rețea. Metricele pot fi bazate pe o singură caracteristică sau mai multe caracteristici a unei căi. Câteva protocoale de rutare pot avea la bază selecția rutei pe mai multe metrici , combinându-le într-o singură metrică.
Următoarele listează anumite protocoale dinamice și metricele pe care le folosesc:
- Routing Information Protocol (RIP) - Numărul de hop-uri
- Open Shortest Path First (OSPF) - Costul Cisco bazat pe lățimea de bandă cumulată de la sursă la destinație.
- Enhanced Interior Gateway Routing Protocol (EIGRP) - Lățime de bandă , întârziere (delay) , încărcare , siguranță
Animația din figură evidențiază cum calea poate fi diferită în funcție de metrica folosită.