Într-o rută statică next-hop , doar adresa IP next-hop este specificată. Interfața de ieșire este derivată din next hop. De exemplu , în Figura 1 , trei rute statice next-hop sunt configurate pe R1 folosind adresa IP a următorului hop , R2.

Înainte ca orice pachet să fie înaintat de către router , procesul de rutare al tabelei trebuie să determine interfața de ieșire pe care o va folosi pentru a înainta pachetul. Acest lucru este cunoscut ca rută soluție. Procesul rutei soluție poate varia în funcție de tipul de mecanism de înaintare folosit de către router. CEF (Cisco Express Forwarding) este comportamentul implicit pe majoritatea platformelor ce ruleaza IOS 12.0 sau mai noi.

Figura 2 detaliază procesul de bază al înaintării pachetului în tabela de rutare R1 fără a folosi CEF. Când un pachet este destinat pentru rețeaua 192.168.2.0/24 , R1:

1. Caută o potrivire în tabela de rutare și constată că trebuie să înainteze pachete către adresa IPv4 next-hop 172.16.2.2 , așa cum este indicat de către eticheta 1 în figură. Fiecare rută care face referire doar la o adresa IPv4 next-hop și nu face referiri la interfața de ieșire trebuie să aibe adresa IPv4 next-hop rezolvată folosind o altă rută cu o interfața de ieșire din tabela de rutare .

2. R1 trebuie acum să determine cum să ajungă la 172.16.2.2; așadar , caută pentru a doua oară potrivire cu 172.16.2.2. În acest caz , adresa IPv4 potrivește ruta pentru rețeaua direct conectată 172.16.2.0/24 cu interfața de ieșire Serial 0/0/0 , așa cum este indicat de către eticheta 2 din figură. Această căutare spune procesului de rutare al tabelei că acest pachet este înaintat afară pe acea interfață.

Este nevoie defapt de două căutări în procesele de rutare ale tabelei pentru a înainta orice pachet către rețeaua 192.168.2.0/24. Când router-ul efectuează multiple căutări în tabela de rutare înainte de a înainta un pachet și efectuează un proces numit căutare recursivă. Deoarece căutările recursive consumă resursele router-ului , ele trebuie evitate pe cât posibil.

O rută statică recursivă este validă (care este candidat pentru inserție în tabela de rutare) doar când next hop-ul specificat rezolvă , fie direct fie indirect , către o interfață de ieșire validă.

Notă:CEF oferă căutare optimizată pentru eficiența înaintării pachetului folosind două structuri principale de date stocate în planul de date : un FIB (Forwarding Information Base) , care este o copie a tabelei de rutare și o tabela de adiacență care include informații de adresare de Layer 2. Informația combinată din ambele tabele lucrează împreună astfel încât nu există căutare recursivă necesară pentru căutări la adresa IP next-hop. Cu alte cuvinte , o rută statice ce foloseste IP next-hop necesită o singură căutare când CEF este activat pe router.

Folosiți Syntax Checke în Figurile 3 și 4 pentru a configura și verifica rutele statice next-hop pe R2 și R3.