Deși RIP este utilizat rar în rețelele moderne, este util ca bază pentru înțelegerea rutării. Din acest motiv, această secțiune oferă o scurtă trecere în revistă asupra modului în care se configurează setările RIP de bază și se verifică RIPv2.
Consultați topologia din Figura 1 și tabelul de adresare din Figura 2. În acest scenariu, toate router-ele au fost configurate cu caracteristici de administrare de bază și toate interfețele identificate în topologia de referință sunt configurate și activate. Nu există rute statice configurate și niciun protocol de rutare activat; prin urmare, acessul la o rețea la distanță este momentan imposibil. RIPv2 este folosit ca un protocol de rutare dinamic. Pentru a activa RIP, folosiți comanda router rip după cum se arată în Figura 3. Această comandă nu pornește direct procesul RIP. În schimb, oferă acces la modul de configurare al router-ului unde setările de rutare RIP sunt configurate.
Pentru a dezactiva și elimina RIP folosiți comanda de configurare globală no router rip . Această comandă oprește procesul RIP și șterge toate configurațiile RIP existente.
Figura 4 afișează diversele comenzi RIP care pot fi configurate. Cuvintele-cheie subliniate sunt acoperite în această secțiune.