Ca și omologul său IPv4, RIPng este folosit rar în rețelele moderne. Este de asemenea util ca bază pentru înțelegerea rutării rețelei. Din acest motiv, această secțiune oferă o scurtă trecere în revistă a modului în care să configurați RIPng de bază.

Consultați topologia din figură. În acest scenariu, toate router-ele au fost configurate cu caracteristici de administrare de bază și toate interfețele identificate în topologia de referință sunt configurate și activate. Nu există rute statice configurate și niciun protocol de rutare activat; prin urmare, acessul la o rețea la distanță este momentan imposibil.

Pentru a activa un router IPv6 să trimită pachete IPv6 trebuie configurat ipv6 unicast-routing .

Spre deosebire de RIPv2, RIPng este activat pe o interfață și nu în modul de configurare al router-ului. Defapt nu există nicio comandă network network-address disponibilă în RIPng. În schimb folosiți comanda ipv6 rip domain-name enable în modul de configurare al interfeței.

În Figura 1,rutarea IPv6 unicast este activată și interfețele Gigabit Ethernet 0/0 și Serial 0/0/0 sunt activate pentru RIPng folosind numele de domeniu RIP-AS.

Folosiți Syntax Checker din Figura 2 pentru a configura o configurație similară pe R2 și R3.

Procesul de propagare a unei rute implicite în RIPng este identică cu RIPv2 cu excepția faptului că trebuie menționată o rută statică implicită. De exemplu, presupuneți că R1 avea o conexiune la internet de la interfața Serial 0/0/1 către adresa IP 2001:DB8:FEED:1::1/64. Pentru a propaga o rută implicită, R3 ar trebui configurat cu: